Gândirea critică, un exercițiu de reflecție și alegere permanent, face parte din „trusa de instrumente” a influenceri-lor români? Eseiștii Language Matters au primit provocarea editorilor și au reflectat asupra acestei întrebări. Astăzi, Paula Marin, doctorand la Facultatea de Litere a Universității din București, semnează un eseu care răspunde acestei provocări.
Influencer, termen adoptat şi adaptat la limba română, deşi nu a primit o traducere exactă în limba noastră, este, poate, lider în domeniul informaţiei. Mai exact, s-ar putea afirma că influencerii reprezintă în rândul tinerilor din societatea de astăzi sursa primară şi principală de a obţine informaţii.
La o rapidă şi scurtă trecere în revistă a domeniilor care intră în preferinţele tinerilor care urmăresc influencerii, se observă un interes crescut pentru modă, frumuseţe şi înfrumuseţare, muzică şi filme. Alte domenii, precum cultura sau educaţia presupun atragerea unui public ţintă destul de restrâns. Dacă ne îndreptăm privirea strict asupra tinerilor, aceştia reprezintă un procent foarte scăzut din publicul ţintă menţionat mai sus. Ceea ce este mai îngrijorător este nu doar lipsa de interes pentru dezvoltarea intelectuală şi emoţională, ci mai ales lipsa interesului pe care tinerii îl manifestă pentru a verifica autenticitatea şi veridicitatea informaţiilor pe care le primesc (v. studiu Eurostat 2023)[1]. Tinerii apelează cu precădere la influenceri pentru a-şi colecta informaţiile de care sunt interesaţi, însă fără a arăta vreun interes în a se asigura că ceea ce le este comunicat este real sau fals.
Astfel, apare întrebarea dacă influencerii care promovează gândirea critică sunt necesari şi pot avea succes într-o lume în care divertismentul primează. În mod evident, pentru ca tinerii de astăzi să fie, în viitor, adulţi competenţi şi responsabili, este necesară o informare complexă a acestora, care să implice nu doar distracţia şi îngrijirea fizică, ci şi dezvoltarea intelectuală şi emoţională. Astfel, influencerii care promovează gândirea critică ar putea fi un adevărat ajutor pentru a susţine mult cunoscuta expresie mens sana in corpore sano. Ne putem întreba oare cum gândirea critică ne ajută să ne dezvoltăm intelectual? Simplu, prin faptul că o gândire critică presupune o abordare a informaţiilor cu îndoială şi curiozitate, dar mai ales îi determină pe cei care o folosesc să îşi amplifice cunoştinţele şi să capete abilităţi de analizare şi interpretare a datelor pe care le accesează.
Acest principiu al unei minţi sănătoase într-un corp sănătos ar putea reprezenta punctul de plecare pentru promovarea gândirii critice de către influenceri. Alături de acest aspect, cu siguranţă sunt necesare alte detalii care să corespundă intereselor tinerilor, astfel încât să fie atraşi de acest tip de conţinut şi să se transforme în urmăritori nu doar numeroşi, ba chiar şi constanţi.
În primul rând, captivarea tinerilor de către influencerii ce promovează gândirea critică s-ar putea realiza prin explicarea a ceea ce gândirea critică semnifică. Dat fiind că tinerii de astăzi nu sunt atraşi de un limbaj complicat sau de definiţii de manual, o tehnică pentru a le capta atenţia ar putea fi utilizarea limbajului colocvial, evitând o abordare de tip jargon. De asemenea, în momentul în care influencerii în cauză emit un mesaj, ar trebui să îşi adreseze o întrebare esenţială: ce îşi doresc tinerii să afle din mesajul pe care-l primesc? Dacă facem o foarte scurtă cercetare asupra subiectului, răspunsul la întrebare este: metode rapide de a câştiga bani, validare şi relaxare. De aceea, mesajul celor care promovează gândirea critică ar trebui să ţină seama de interesele tinerilor.
În al doilea rând, referindu-ne din nou la mesajul transmis, dar de data asta din punct de vedere cantitativ şi nu calitativ, acesta ar trebui să fie de dimensiuni reduse astfel încât să nu plictisească auditoriul. Secolul în care trăim, supranumit şi secolul vitezei, îi determină pe tineri să trăiască într-o grabă constantă, învăţându-i astfel să aleagă variante rapide sau chiar imediate de informare. Prin urmare, un mesaj scurt, dar complex ar putea avea succes în promovarea gândirii critice prin intermediul influencerilor.
În al treilea rând, revenind la primul aspect, şi anume la interesul publicului tânăr şi capitvarea acestuia, ar fi binevenită o abordare de tip ”asculţi – înveţi – câştigi.” Mai exact, se poate realiza un mix de informare şi explicare, asociind semnificaţia gândirii critice cu beneficiile pe care aceasta le are asupra viitorului tânărului. De pildă, este bine cunoscut faptul că există multe informaţii transmise de influenceri care sunt lipsite de acurateţe şi veridicitate, fapt ce face ca mulţi tineri să se inspire din surse eronate şi deloc benefice pentru interesul lor. În această situaţie, un influencer care promovează gândirea critică, prin metoda prezentată mai sus, îl poate învăţa pe tânărul urmăritor faptul că o gândire critică îl poate ajuta în a evita mesajele ce i-ar putea dăuna interesului său, asigurându-se astfel ca obiectivul pe care-l are prin urmărirea anumitor influenceri să fie atins mai repede şi mai sigur.
Altfel spus, tinerii pentru a-şi arăta interesul pentru influencerii care promovează gândirea critică au nevoie de acelaşi tip de mesaj pe care-l primesc de la influencerii din domenii diferite, mai cu seamă mesaje care să îi ajute în a-şi atinge obiectivele, clare, scurte, mesaje cu care să se identifice.
Un om care nu gândeşte critic, care nu aplică latura curioasă a personalităţii sale, care nu chestionează informaţiile pe care le primeşte poate ajunge un om uşor de păcălit, uşor de înşelat şi, în final, o persoană care înclină mai mult spre eşec decât spre succes.
O informaţie lipsită de adevăr poate influenţa o persoană, îndreptând-o într-o direcţie greşită sau făcând-o să ia decizii eronate şi, în cele din urmă, o poate împiedica să îşi atingă obiectivele.
Aşadar, toate cele de mai sus nu se supun legilor promovării şi publicităţii pe care specialiştii ni le-au pus la dispoziţie prin numeroasele lor cercetări, ci se concentrează pe relaţia mesaj-om şi legătura emoţională dintre cei doi actori.
[1] https://www.euractiv.ro/infosociety/eurostat-tinerii-romani-nu-sunt-prea-interesati-sa-verifice-veridicitatea-informatiilor-din-online-67270 [accesat la data de 28.08.2024]
