A treia conferință Language Matters, #3 „Picătura cu otravă electorală- Comunicare toxică și atitudini nocive în campaniile electorale”, a lansat o provocare tinerilor interesați de impactul mesajelor asupra deciziilor electorale.
Aceștia au fost invitați în așa-numitul Cerc de mentoring Language Matters, care presupune conceperea unui eseu relevant pentru tema curentă și pentru filosofia acestei platforme. Toate eseurile primite sunt lecturate de către invitații conferinței, iar cele mai bune sunt publicate.
Vă aducem astăzi lucrarea semnată de Radu-Alexandru Tivdă.
Nocivitatea Protocolului Electoral
de Tivdă Radu-Alexandru
Campaniile electorale sunt adesea cauzele unei serii de comportamente negative care subminează procesul democratic. Comportamentele negative, inclusiv acțiunile nu tocmai etice și ilegale, cum ar fi campaniile de denigrare și falsificarea voturilor, erodează încrederea publicului și descurajează participarea. Comunicarea meschină, caracterizată prin atacuri personale și distrageri triviale, distrage atenția de la discuțiile politice și lasă alegătorii (si cei care nu cunosc foarte bine intențiile conducerii) mai puțin informați. Atitudinile toxice, care promovează divizarea și intoleranța, exacerbează tensiunile sociale și slăbesc normele democratice. Pentru a combate aceste probleme, este esențial să se consolideze reglementările, să se promoveze responsabilitatea mass-media și să se încurajeze campaniile oneste. Prin abordarea acestor practici dăunătoare, putem promova un mediu electoral mai sănătos care să acorde prioritate integrității, respectului și discursului semnificativ.
Următoarele rânduri vor sublinia câteva aspecte legate de problemele întâmpinate adesea în campanii electorale ( în mod special în România).
Prin titlul ,,Nocivitatea Protocolului Electoral’’ mă refer la constrângerile resimțite pe parcursul unei campanii electorale, unde comportamentul electoral portretizează acest contur bine-intenționat ce promite și pune în mișcare acest comportament o dată cu finalul campaniei (sau nu). În acest an, campania electorală a României pentru alegerile din 2024 se confruntă cu diverse constrângeri și provocări majore. Un aspect problematic este accesul (absent) la surse de informație și incidentele de violență din timpul campaniei, în care partidele de opoziție sunt adesea intimidate și nu beneficiază de o reprezentare echitabilă. De exemplu, manipularea în campaniile electorale implică tactici subtile de influențare a alegătorilor, cum ar fi încadrarea și inițierea problemelor, microtargetarea cu mesaje personalizate, susținerea falsă a bazei, apelurile emoționale și utilizarea selectivă a datelor. Cumva, aceste metode modelează comportamentul de vot fără a încălca în mod evident regulile.[1] Astfel, afectează echilibrul și corectitudinea procesului electoral, limitând capacitatea opoziției de a-și transmite mesajele în mod eficient și de a participa pe picior de egalitate cu celelalte partide. Mai mult decât atât, campaniile anterioare au scos la iveală deficiențe procedurale, cum ar fi asistența neautorizată a alegătorilor și sigilarea necorespunzătoare a urnelor de vot, care persistă și pot submina credibilitatea procesului electoral. [2] Dar, credibilitatea trebuie să apară și prin cercetare și informare benevolă individuală atunci când există vreun impuls sceptic.
Consider că, pentru a evita să fie afectați de comportamentul negativ al campaniilor electorale, persoanele fizice ar trebui să adopte câteva strategii cheie. În primul rând, să evalueze în mod critic informațiile prin verificarea încrucișată a mai multor surse fiabile, minimizând astfel influența dezinformării și a raportărilor tendențioase. Implicarea în discuții cu un grup divers de persoane poate, de asemenea, să ofere perspective mai largi și să contracareze camerele de ecou. Și, concentrarea asupra aspectelor politice, mai degrabă decât asupra atacurilor personale sau a știrilor senzaționaliste, poate ajuta alegătorii să ia decizii mai bine informate. O soluție relativ benefică este participarea la programe educaționale ce pot crește și spori înțelegerea procesului electoral și a problemelor respective (nu doar legat de campanii), iar menținerea unui scepticism sănătos față de afirmațiile prea emoționale sau senzaționale poate să ajute împotriva tacticilor de manipulare utilizate în mod obișnuit în campanii. Pe lângă acestea, este interzisă diminuarea forțată a șanselor candidaților atât dintre aceștia cât și din votanți. Rămânând informați și critici, indivizii pot lua decizii de vot bazate pe fapte și pe o analiză rațională, mai degrabă decât pe manipulări emoționale sau informații înșelătoare.[3]
Așadar, candidații trebuie să se angajeze să adopte un comportament etic, punând accentul pe o dezbatere constructivă și pe transparență. Prin promovarea unei culturi a respectului și a participării în cunoștință de cauză, integritatea și corectitudinea proceselor electorale pot fi păstrate.
