Narațiunile războiului
războiul narațiunilor

Fact
Checking

Gândire
Critică

Cercul
ideilor

Lingurița
cu arsenic

Breaking
the news

Evenimente

Evenimente

Cercul de mentoring Language Matters: „Dezinformarea, în teorie şi practică”, un eseu de Radu-Alexandru Tivdă

A doua conferință Language Matters, #2 „Știrile pot fi false, dezinformarea doar reală”, a lansat o provocare tinerilor interesați de mistificarea ce invadează spațiul public prin articole jurnalistice.

Aceștia au fost invitați în așa-numitul Cerc de mentoring Language Matters, care presupune conceperea unui eseu relevant pentru tema curentă și pentru filosofia acestei platforme. Toate eseurile primite sunt lecturate de către invitații conferinței, iar cele mai bune sunt publicate.

Vă aducem astăzi lucrarea semnată de Radu-Alexandru Tivdă.

Combaterea dezinformării. Călătoria mea în spațiul online

Tivdă Radu-Alexandru

     În vasta întindere a internetului, mă aflu în mod constant bombardat de o avalanșă de informații, unele adevărate, altele false și multe altele intermediare. Pe măsură ce traversez mediul online, mă gândesc mult la influența omniprezentă a dezinformării și a știrilor false, precum și de impactul profund pe care acestea îl au asupra indivizilor și a societății în ansamblu. În acest eseu, voi împărtăși reflecțiile mele despre natura dezinformării, despre modul în care aceasta modelează opinia publică și despre strategiile pe care le putem folosi pentru a combate răspândirea ei.

Influenta dezinformării

     Dezinformarea nu este o simplă colecție de falsificații. Putem spune că este un mod creat cu precizie pentru a manipula percepțiile, a semăna discordie și a submina încrederea în instituții. Prin proliferarea titlurilor senzaționaliste, a narațiunilor inventate și a povestirilor selective, dezinformarea se infiltrează în conștiința colectivă, distorsionând realitatea și estompând granițele dintre realitate și ficțiune.

      Unul dintre cele mai puternice mecanisme prin care se răspândește dezinformarea este puterea de influență. Platformele de socializare servesc drept terenuri de reproducere pentru diseminarea virală a informațiilor false, în timp ce algoritmii amplifică conținutul senzaționalist și camerele de ecou consolidează prejudecățile ideologice. În calitate de indivizi, suntem susceptibili la atracția persuasivă a narațiunilor care ne confirmă convingerile existente, devenind, fără să vrem, canale de răspândire a dezinformării. Fenomenul dovezii sociale joacă un rol semnificativ în răspândirea dezinformării. Atunci când îi vedem pe alții împărtășind sau implicându-se în anumite conținuturi, este mai probabil să le percepem ca fiind credibile și să le urmăm exemplul, contribuind la viralizarea acestora. În plus, anonimatul și interconectarea spațiului online oferă un teren fertil pentru proliferarea campaniilor de dezinformare orchestrate de actori rău intenționați cu scopuri nefaste. În timpul pandemiei de exemplu, mulți tineri au întâmpinat dificultăți în diferențierea a ce este sigur și ce nu (1). Se poate observa astfel o tentativă directă de influență, întrucât majoritatea informațiilor sunt luate de-a gata. 

Combaterea dezinformării

       Lupta împotriva dezinformării necesită un efort concertat pe mai multe fronturi, începând cu conștientizarea și responsabilitatea individuală. Trebuie să cultivăm o mentalitate critică, punând la îndoială veridicitatea informațiilor și verificând sursele acestora înainte de a le accepta ca adevăr. Căutând în mod activ diverse perspective și angajându-ne în discursuri civile, ne putem inocula împotriva efectelor pernicioase ale camerelor de ecou și ale bulelor de filtrare. Educația joacă, de asemenea, un rol crucial în combaterea dezinformării, oferindu-le indivizilor cunoștințele și competențele necesare pentru a naviga cu discernământ în peisajul digital. Programele de educație mediatică ar trebui să fie integrate în programele școlare la toate nivelurile de învățământ, învățându-i pe elevi cum să evalueze sursele, să identifice prejudecățile și să facă distincția între informațiile fiabile și propagandă. Prin echiparea generațiilor viitoare cu instrumentele necesare pentru a gândi critic și a analiza în mod critic mass-media pe care le consumă, putem construi o societate mai rezistentă. Dezinformarea și știrile false au indiferent același impact. Pentru a contracara acest lucru, sunt esențiale revizuirea ofertei educaționale, însăși educația în domeniul mass-media și formarea profesorilor. Prin actualizarea conținutului programelor de învățământ, prin învățarea elevilor să evalueze critic sursele și prin echiparea educatorilor cu instrumente pentru a preda educația mediatică, putem combate în mod eficient dezinformarea. Încurajarea abilităților de gândire critică și colaborarea cu organizațiile de verificare a faptelor ne consolidează și mai mult apărarea împotriva dezinformării în educație. Este esențial să încurajăm o cultură a căutării adevărului și a rigorii intelectuale pentru a le permite elevilor să navigheze în mod responsabil în complexitatea erei digitale.

     În plus, eforturile de colaborare între companiile de tehnologie, factorii de decizie politică și societatea  civilă sunt esențiale pentru a combate răspândirea dezinformării. Platformele trebuie să acorde prioritate transparenței și responsabilității, punând în aplicare politici solide de moderare a conținutului și garanții algoritmice pentru a atenua viralizarea informațiilor false. Organizațiile de verificare a faptelor și cercetătorii independenți joacă un rol vital în dezmințirea dezinformării și în furnizarea de informații corecte publicului.

Concluzie

       În timp ce conștientizez de câte ori am fost probabil victimă a dezinformării, sunt impresionat de impactul pe care-l are aceasta la nivel național. Înțelegând mecanismele care stau la baza răspândirii sale și valorificând acțiunea colectivă, putem opri valul de neadevăruri și putem recupera adevărul. Prin conștientizare individuală, educație și eforturi de colaborare, putem construi un ecosistem digital mai rezistent, în care dezinformarea nu găsește un teren fertil pentru a prinde rădăcini. În timp ce navigăm prin complexitatea spațiului online, să rămânem vigilenți, cu discernământ și să ne angajăm să susținem integritatea informațiilor în fața înșelăciunii.

(1) Consiliul Elevilor, Bihor – Rezultatele Sondajului U-report cu privire la informare și dezinformare, in Unicef România, https://www.unicef.org/romania/ro/pove%C8%99ti/rezultatele-sondajului-u-report-cu-privire-la-informare-%C8%99i-dezinformare, ultima accesare, 1 Mai, 2024

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Alte Articole