Prima conferință Language Matters, #1 Mândru că sunt român!, a venit lansat o provocare tinerilor interesați de gândire critică și limbaj. Aceștia au fost invitați în așa-numitul Cerc de mentoring Language Matters, care presupune conceperea unui eseu relevant pentru tema curentă și pentru filosofia acestei platforme. Toate eseurile primite sunt lecturate de către invitații conferinței, iar cele mai bune sunt publicate.
Vă aducem astăzi lucrarea semnată de Radu-Alexandru Tivdă, o dată cu câteva detalii importante despre preocupările sale.
„Mă numesc Tivdă Radu-Alexandru și sunt student în anul 3 în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București. Sunt foarte pasionat de domeniul relațiilor internaționale și îmi doresc să îmi construiesc o carieră în acest domeniu. Deocamdată lucrez la redactarea lucrării de licență despre mandatele militare din Orientul Mijlociu, cu un studiu de caz legat de Transiordania și Irak. Îmi doresc foarte mult să îmi dezvolt cunoștințele în domeniu și cred că prin Language Matters o pot face!”
Naționalismul și Gândirea Critică
de Radu-Alexandru Tivdă
Naționalismul, cu puternicul său amestec de identitate, apartenență și loialitate, a fost mult timp o forță motrice în modelarea societăților, a politicii și a afacerilor globale. Cu toate acestea, în spatele retoricii emoționante a patriotismului și a unității se află adesea o rețea complexă de narațiuni istorice, simboluri culturale și agende politice. În această lucrare, pornim într-o călătorie pentru a desluși interacțiunea complexă dintre naționalism și gândirea critică, sondând profunzimile formării identității naționale, examinând impactul societal al ideologiilor naționaliste și evaluând rolul cercetării critice în navigarea prin complexitatea discursului naționalist. Este bine să ne punem întrebări care pun la îndoială înțelepciunea convențională. Acestea ne invită să ne regândim ipotezele noastre despre natura naționalismului și implicațiile sale pentru societatea contemporană. Printr-o lentilă critică, ne propunem să iluminăm atât promisiunile, cât și pericolele naționalismului, aruncând lumină asupra potențialului său transformator și a capacității sale de a ne modela destinele colective.
De-a lungul următoarelor rânduri voi încerca să aduc câteva exemple ce vor reliefa impactul gândirii critice asupra naționalismului. Analiza va fi făcută pe baza unor argumente abstracte ce țin drept un potențial răspuns asupra influenței gândirii critice în naționalism.
Pe de-o parte, gândirea critică îi provoacă pe indivizi să pună la îndoială, să analizeze și să evalueze informațiile și convingerile cu discernământ și scepticism. Aplicată în domeniul naționalismului, această poziție intelectuală a dus la o reevaluare a narațiunilor fundamentale, a interpretărilor istorice și a simbolurilor culturale care stau la baza identităților naționale. Un exemplu elocvent în acest sens este dat de ”Contractul Social” al lui Rousseau. Filozofii contractuali inițiali au încercat să examineze realitatea folosind raționamentul deductiv și logica și să propună principii normative pentru coexistența umană. Antropologia, în schimb, caută să producă cunoaștere de jos în sus, prin examinarea experiențelor trăite și a semnificațiilor pe care oamenii le atribuie acestora. Contractul social a devenit un mod omniprezent de a gândi despre relațiile dintre stat și societate, alunecând în limbajul comun, desprins de specificitatea moștenirii sale filosofice și nemaifiind legat de logica sau metodele sale originale. Idei filosofice precum contractul social necesită atenție, deoarece inspiră lumile politice și sociale în care trăim. Ele populează programele de învățământ din întreaga lume și sunt citite de generații de oameni care creează infrastructurile și repertoriile juridice și politice care produc socialitate. Influența lor se regăsește atât în moștenirile colonialismului și ale democrației, cât și în proiectele de revoluție și rezistență. În cele din urmă, ideile filosofice sunt, de asemenea, resurse interpretative cotidiene pentru oameni din întreaga lume, inclusiv pentru interlocutorii noștri etnografici, mulți dintre ei participând la aceleași tradiții intelectuale ca și noi. [1] Înglobează o idee foarte puternică ce servește drept exemplu de studiat. Gânditorii critici interoghează construcția mitologiilor naționale, examinând memoria selectivă și revizionismul istoric adesea inerente discursurilor naționaliste. Prin interogarea veridicității afirmațiilor și narațiunilor naționaliste, gândirea critică a expus complexitatea, contradicțiile și omisiunile din cadrul narațiunii globale a identității naționale.
Pe de altă parte, în timp ce naționalismul pune accentul pe loialitatea față de propria națiune, gândirea critică poate promova valori cosmopolite care pun accentul pe empatie, cooperare și solidaritate dincolo de granițele naționale. Gânditorii critici recunosc interconectarea problemelor globale, cum ar fi schimbările climatice, migrația și inegalitatea economică, pledând pentru soluții care transcend interesele naționaliste înguste. Prin depășirea parohialismului și îmbrățișarea unui sentiment mai larg de apartenență la întreaga umanitate, gânditorii critici contribuie la o lume mai incluzivă și mai plină de compasiune. Cosmopolitismul contestă tendințele exclusiviste și etnocentrice asociate adesea cu naționalismul. Punând accentul pe interconectarea umanității și pe importanța empatiei și a solidarității dincolo de granițe, cosmopolitismul promovează o formă de naționalism mai incluzivă și mai tolerantă, care recunoaște demnitatea și drepturile tuturor indivizilor, indiferent de naționalitate sau etnie. Idealurile cosmopolite pot inspira activismul transnațional și mișcările de solidaritate care depășesc granițele naționale. Persoanele și grupurile angajate în valorile cosmopolite se pot mobiliza dincolo de granițe pentru a contesta politicile naționaliste sau pentru a milita pentru justiție globală și drepturile omului. Acest activism transnațional poate influența discursul naționalist prin evidențierea interconexiunii dintre problemele sociale, economice și politice și prin promovarea unei forme de naționalism mai incluzive și mai pline de compasiune. De exemplu, mișcările naționaliste se pot alinia cu organizațiile internaționale pentru drepturile omului sau pot participa la campanii globale pentru a aborda probleme precum sărăcia, inegalitatea și discriminarea, demonstrând un angajament față de valorile cosmopolite de solidaritate și cooperare. [2] Așadar, gândirea critică face foarte mult posibilă comparația socială dintre ce este necesar și nu pentru natura umană dar și pentru societate.
În final, impactul gândirii critice asupra naționalismului este mai mult decât un simplu concept teoretic; mai degrabă, este o chemare la acțiune pentru a continua procesul continuu de creare a unei societăți mai echitabile și mai drepte. Haideți să îmbrățișăm puterea revoluționară a gândirii critice pentru a influența viitorul naționalității și al umanității în timp ce ne confruntăm cu provocările secolului XXI.
(1) Burnyeat G, and Johansson M.S An anthropology of the social contract: The political power of an idea, în Critique of Athropology , 7 Septembrie 2022, https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/0308275X221120168, uttima accesare, 9 aprilie 2024
(2) Calhoun C. Cosmopolitanism and Nationalism, în “Nations and Nationalism” New York University, 2008, https://calhoun.faculty.asu.edu/sites/default/files/publications/articles/calhouncosmopolitanismandnationalism.pdf, ultima accesare, 11 aprilie 2024
Referințe:
Craig Calhoun Cosmopolitanism and Nationalism, în “Nations and Nationalism” New York University, 2008 https://calhoun.faculty.asu.edu/sites/default/files/publications/articles/calhouncosmopolitanismandnationalism.pdf, ultima accesare, 11 aprilie 2024
Gwen Burnyeat and Miranda Sheild Johansson An anthropology of the social contract: The political power of an idea, în Critique of Athropology , 7 Septembrie 2022, https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/0308275X221120168, uttima accesare, 9 aprilie 2024