ES Kathleen Kavalec: „Cred că dezinformarea este o armă”
„Este folosită strategic și este folosită și pentru a intoxica cooperarea și încrederea în societăți. Cred că aceasta este problema mai mare pentru mine, poate nu utilizările specifice țintite, ci efectul coroziv pe care îl are în timp, convingând oamenii că nu pot lucra împreună sau că cealaltă parte este dușmanul, iar pentru mine aceasta este cea mai mare problemă.”
Într-un dialog cu jurnalista Cristina Cileacu, în deschiderea Aspen-GMF Bucharest Forum, din 9 noiembrie 2023, ES Kathleen Kavalec a punctat câteva idei esențiale legate de dezinformare. Iată declarațiile Excelenței Sale, doamna ambasador Kavalec pe care le puteți viziona urmând indicațiile de minutaj ale cifrelor.
„Dezinformarea, folosirea deliberată a știrilor false sunt aspecte cu care toate democrațiile se luptă, nu doar pentru că acestea sunt propagate, în unele cazuri, în mod nevinovat de către persoane care poate nu înțeleg contextul, ci pentru că sunt folosite ca aspect al destabilizării, al războiului, după cum știți, al războiului informațional.
Aceasta va fi o provocare pe care vom continua să o înfruntăm. Cred că dezvoltarea mediilor sociale a făcut posibilă răspândirea informațiilor foarte rapid, și pare să pună accent pe senzațional. (De la minutul: 4.40)
Este ușor să captăm atenția cu o afirmație scandaloasă sau o poveste ieșită din comun care se răspândește rapid, apoi să facem eforturi să explicăm ce s-a întâmplat cu adevărat sau să retragem știri care nu sunt precise. Aici cred că instituțiile pe care le-am construit împreună, NATO, UE, trebuie să conlucreze pentru a anticipa, reacționa și retrage știrile false. Dar și noi toți trebuie să ne implicăm când vine vorba despre educația media în școli, despre a ajuta oamenii să distingă sursele legitime și precise de informații, să fie instruiți să recunoască manipularea. Iar acesta va fi un proces continuu. Trebuie să fim pregătiți. Cred că simplul fapt că știm că se întâmplă aceste lucruri, că suntem vigilenți poate însemna o schimbare imensă. Și sper că e ceva ce putem face toți înainte de anul 2024, când vom avea alegeri. (De la minutul 5.35)
Am văzut multe programe excelente. Ambasada SUA susține astfel de programe aici, în România, și sper că acestea se vor răspândi mai mult în școli. Am fost recent la Cluj, la o conferință Fulbright, pe tema educației media, la a cărei organizare am contribuit. Trebuie să lucrăm cu profesorii. Și profesorii pot cădea în capcana știrilor false și am auzit acest lucru chiar de la ei și au nevoie de sprijin. Deci, este o muncă importantă, cu care va trebui să ne confruntăm anul viitor. (De la minutul 6.53 )
Dar vorbind cu profesorii și cu studenții, ne dăm seama că într-un fel elevii, unii dintre ei, sunt destul de pricepuți în media, pentru că au crescut cu social media și sunt conștienți de unele dintre trucurile pe care le văd, chiar dacă este mai mult în domeniul reclamelor. (De la minutul 8.15)
Eu îi știu pe copiii mei, care au acum în jur de 20 de ani și care au participat la cursuri de educație media în liceu. Am fost impresionată de abilitatea lor de a privi un site web sau o știre și de a încerca imediat să o analizeze și să spună ce cred desprea ea. Iar asta se predă în școală, când vine vorba despre literatură și lectură. Cititul este despre deconstrucție și înțelegere. Așa că nu îmi pierd speranța. Cred că un alt aspect important este acela ca vocile sănătoase să se facă auzite. Cred că efectul acestei uri și a vitriolului care se răspândesc prin social media este că oamenii devin mai rezervați să se exprime sau să intre în sfera publică. (De la minutul 8.31)
Ca răspuns la întrebarea lui Patty Morissey (întrebarea poate fi ascultată la minutul 12.22) legată de modul în care, la nivel de lideri regionali, ar trebui privită dezinformarea, ca o armă și dacă răpunsul la această amenințare ar trebui să fie unul pasiv sau dimpotrivă, ES Kathleen Kavalec a explicat.
„Cred că dezinformarea este o armă, este folosită strategic și este folosită și pentru a intoxica cooperarea și încrederea în societăți. Cred că aceasta este problema mai mare pentru mine, poate nu utilizările specifice țintite, ci efectul coroziv pe care îl are în timp, convingând oamenii că nu pot lucra împreună sau că cealaltă parte este dușmanul, iar pentru mine aceasta este cea mai mare problemă. Cred că în cadrul NATO, în interiorul guvernelor, se creează instituții pentru a încerca să abordeze această problemă, dar este, nu știu cum să o descriu cel mai bine, este ca și cum am încerca să recuperăm terenul pierdut. Este dificil să anticipăm și să răspundem fiecărei dezinformări. Cu siguranță este o zonă în care avem nevoie de mai multă documentare despre ce funcționează, trebuie să analizăm, să purtăm discuții cu companiile de social media despre modul în care acestea răspândesc sau joacă un rol în toate acestea. Știu că UE a analizat această problemă, de asemenea, companiile însele pot să-și asume responsabilitatea în privința modului în care identifică și administrează platformele pe care le gestionează. Am spus mai devreme, cred că mai avem mult de lucru în acest sens, cred că lucrurile par să vină în valuri și tendințe și cred că suntem, poate, la vârful acestui tip de folosire a dezinformării. Sper că vom deveni mai înțelepți, mai inteligenți și că, în timp, dezinformarea va deveni mai puțin eficientă. Desigur, acesta este doar un lucru pe care îl speculez, nu putem sta doar și spera ca asta să se întâmple, trebuie să găsim împreună metode și tactici care să răspundă la asta. Poate fiecare dintre noi ar trebui să dezvolte puțin gândirea critică și să ne punem întrebări dacă ceva este real sau nu. ” (de la minutul 13.27)
